triunghiul bulinelor si elasticul de par cu bilute rosii

Lista de obiecte din cutia de vechituri:
1 buc. pestisor de aur
1 buc. coarda de sarit
2 buc. gume coca cola / 1 buc. topi top
pantalonii cu buline galbene
maieul de la tusi Ionela
1 buc. ardei de ceara
papusile cu picioare lungi
maimuta de plus
un pachet de carti de joc pacalici cu 3 carti lipsa
ramasitele de creta colorata
trusa de geometrie din care lipste creionul
formula de impacare "impacare impacare / intre doua dobitoace / dobitoaca cea mai mare /esti chiar tu"
formula de vot pentru "matz'ascunsa": "din oceanul pacific a iesit un peste mic"
masca de zoro
punga de pietricele
piaptanul ucigas
cutia de tic-tac cu diamante
pegasul albastru
gaura din genunchi
linia de pe frunte
"rivanol de la bunica"
pisica Sindy
Cristi
parfumul roll'on
stiloul albastrul
definitia silabei si tragedia

~~~

Sticla de lapte si vacile de cristal

Dupa ce am calcat in interior , am observat o perdea de fum alb cu gust de crema de lamaie. Atunci am scotocit in buzunar si am descoperit ca am o pereche de ochelari pentru zilele cu astfel de gust, m’am bucurat sa ii descopar acolo deoarece stiam ca doar cu ajutorul lor voi putea zarii barza portocala ce mi’a platit biletul de intrare la spectacol.” Aceasta este o poveste pentru oameni mari “ ma gandeam eu “Cat de mari pot sa fie oamenii mari?” m’a intrebat atunci un melc de jeleu care trecea pe langa maneca mea . Mi’am pus ochelarii si stelele de pufarini au inceput sa straluceasca in gustul sticlei de lapte , m’am lasat purtata de aromele de fructe cu vanilie din atmosfera pana ce am simtit ceva dulce amarui pe picior , mi’am dat jos ochelarii si m’am uitat mai bine … era un tantar strengar care tocmai mancase capsuni “sti cumva unde e Barza Portocala ?” l’am intrebat eu “zzztiu zzzaazzi zzzzpun zzdoar zzzzaca mzzzzzzz ieeeeii zzu zzzinzzzeee!” spuse el. Uite asa mi’am facut un prieten in sticla de lapte , tot drumul pana la cazuta de mere , unde spunea el ca se afla barza portocala, mi’a zzzzumzait la ureche ceva despre Viermisorul Argintiu si cheita de la casa de mere ,pe care aveam sa o gasesc mai tarziu la urechea mea, nu am inteles mare lucru , cred ca era din cauza accentului ciudat al tantarului, dar tot ce nu intelegeam atunci aveam sa inteleg mai tarziu, mai exact peste doi pasi .. Ajunsesem deja pe dealul “Cascaval cu gauri“, aici traiau multe vietuitoare precum serpi de hartie creponata, iepuri din vata de zahar, viermisori din jeleu si licurici.Noul meu prieten tantarul strengar si’a luat zborul aici si m’a lasat singura . Mi’am pus ochelarii pe nas si am mai mers putin pana m’am intalnit cu un sarpe de hartie creponata roz, a incercat el sa ma hipnotizeze dar nu a reusit… pana la urma i’am oferit una din perlele pe care le aveam in buzunar si mi’a dat o harta care sa ma ajute sa gasesc casa de mere. Si pe langa harta mi’a mai dat si o frunza de arbore telefon pe care m’am suit si am calatorit urmand instructiunile de pe harta.
Cand am iesit din zona dealului cascaval cu gauri am ajuns in podisul ciupercutelor sclipitoare , apoi pe taramul Regelui Scortisoara (despre care am sa va pofestec cu alta ocazie) de aici am ajuns direct in Tara Merelor.
Totul era verde sclipitor aici , iar cerul se unea cu pamantul, iar pamantul era portocaliu, galben, verde, albastru verzui cu stele argintii si raze de soare violet… s’a uscat si frunza pe care calatoream asa ca am lasat’o intru’un funzo-service sa se ocupe mecanicii lilieci de ea , in speranta ca atunci cand va trebui sa ma intorc o voi putea refolosi, m’am inselat pentru ca mecanicii lilieci au mancat’o. Ma simteam destul de pierduta aici , probabil si din cauza ca nu imi placeau merele , dar asta avea sa ma ajute pe cand va trebui sa negociez cu viermele argintiu . Norocul meu ca am intalnit si aici o furnica rastafari care a fost foarte prietenoasa cu mine si m’a dus pana la Casa de mere . Aici aveam sa il cunosc pe viermele argintiu. A iesti la poarta imbracat intr’un halat din pene de papagal alb-negru , cu ochelarii lui Lennon pe ochi si pipa lui Rene in gura … S’a uitat la mine de sus , iar cand i’am spus ca o caut pe Barza Portocala a inceput sa rada ingrozitor si m’a intrebat daca inca cred in barza , uimita si oarecum infricosata m’am uitat in ochii lui si fara sa ezit i’am spus : “DA!”. Atunci s’a oprit din ras . si’a scos pipa si m’a invitat in casa , m’a rugat sa ocup un loc la masa si sa servesc un ceai, trebuie sa va spun ca nu am fost deloc incantata sa beau ceai de slanina fiarta, dar ce sa fac l’am turnat in buzunar , care avea sa ma urasca trei zile dupa eveniment. Am stat cu viermele argintiu aproape o saptamana , timp in care as fi preferat sa imi ajut mama la calcule contabile. Intr’un sfarsit mi’a spus ca Barza Portocala locuieste vis-à-vis de el si ca acum are nepotii la ea .
M’am bucurat cand am auzit ca nu mai am prea mult de calatorit deoarece imi amintisem de pisica mea care e singura acasa. Mi’am luat ramas bun de la Viermele Argintiu si am traversat la casa Berzei Portocala. Cand m’a vazut la marginea casei s’a bucurat enorm , m’a prezentat nepotilor sai , apoi i’am spus ca am venit sa o rog sa ma ajute sa gasesc vacile de cristal . Atunci mi’a spus ca sunt tinute prizoniere de catre Viermele Argintiu. Trebuia sa le eliberez , pentru ca daca nu le eliberam , gustul de crema de lamaie avea sa devina prea acru si sticla de lapte va bloca drumul spre gradina lui Rumpy gandacul cu gust de pepene galben. Intr’o noapte cu ajutorul mecanicilor lilieci am reusit sa eliberam vacile de cristal din casa de mere. Atunci mi’am luat ramas bun de la prietenii din sticla de lapte , iar furnica rasta mi’a dat o sticulta cu un abur magic pe care daca aveam il eliberez voi ajunge dincolo de sticla de lapte . Iata asa am ajuns la Rumpy, despre care ziceam ca am sa va povestesc cu alta ocazie .

l-am gasit pe Grigore

continuare la Thursday, April 8, 2010 ...




*************************************************************************************


niste albinute roz imi bazaiau azi dimineata langa degetul mic . am deschis ochii si am vazut ca tineau in mana o ciuperca albastra, m'am uitat mai bine si am vazut ca avea desenata o harta pe ea . pisica era inca somnoroasa, asa ca am luat harta si am plecat singura in cercetare. pe harta apareau urmatoarele: un papuc rosu, o felie de pepene verde, puf de papadie, o randunica si ceva ce parea a fi o palarie in forma de jalon. mi'a luat putin timp pana sa realizez ce vrea sa spuna harta. mi'am pus rochita cu dungi galbene (pentru ca lumineaza pe intuneric) m'am spalat pe fata cu un strop de roua si am pornit spre gardina. pe drumul pietruit cu boabe de cafea am intalnit randunica de pe harta, mi'a spus sa o urmez, in zadar o tot intrebam unde mergem si in zadar incerca sa imi raspunda, se pare ca nu eram destul de somnoroasa ca sa inteleg ce spune. am mers asa pentru o vreme pana am gasit papucul rosu, motiv de bucurie pentru mine deoarece apartinea celui pe care il tineam tot timpul in buzunar in speranta ca ii voi gasi perechea, i'am incaltat asadar si am pornit la drum in continuare. la un moment dat randunica disparu, m'am speriat putin, din cauza ca in locul in care ma aflam acum cresteau niste ferigi uriase , noroc cu rochita ! a inceput sa lumineze , iar dupa o perioada in zare am vazut ceva straniu , era un fel de ceata , o ceata pe care o vedeam foarte clar , acum stiu din ce e facuta ceata, din perle fine agatate de un fel de parasuta.. dar cred ca mirosul de cafea al drumului m'a facut sa inteleg ca era vorba despre puful de papadie. am strans cateva perle si le'am bagat in buzunar, care acum se tot plangea ca e singur de cand am agsit celalalt papuc rosu. am continuat drumul si parca parca incepea sa se vada lumina , ferigile nu prea mai erau in zona asta , iar sub picioarele mele se intindea o patura de pufuleti verzi, a fost o placere sa trec pe acolo pentru ca ma simteam deja putin obosita si trebuie sa recunosc ca imi era si putin foame (de asta am decis sa mananc putin din harta)..dupa inca putin timp soarele stralucea bucuros deasupra mea , a fost placut pentru inceput dar sarea din harta si caldura ma faceau sa imi fie sete , asa ca dupa o bucata de drum imi cam pierdusem speranta si m'am molesit, am decis astfel sa dorm putin la umbra unui peste, care si el era somnors .. am visat ceva, l'am visat pe Grigore , iar in timp ce dormeam o lacrima mi'a atins buzele si m'am trezit. Dupa ce m'am trezit aveam o pofta de aventura pe care nu o mai simtisem de cand cu evenimentul tragic din curte (cel legat de pitic). Parca undeva intr'un colt al imaginatiei ceva imi spunea ca Grigore ma asteapta.. am tot mers pana am dat de o sticla imensa de lapte rasturnata pe mijlocul drumului , curiozitatea m'a facut sa intru in ea (ce am gasit acolo am sa va povestesc altadata) .. cand am iesit de acolo am gasit si bucata de pepene verde pe care am decis sa o pastrez pe mai tarziu, pentru ca nu imi era pofta decat de aventura acum , am mai mers prin padure , am gasit capsuni uriasi de culoare galbena cu dungi mov, am gasit arici verzi, am gasit melci cu rucsac in loc de cochilie, am gasit furnici rastafari, am gasit camile cu pene si baloane de sapun cu care puteai sa calatoresti, dar despre toate astea am sa va povestesc altadata. Ideea principala era Grigore al carui palarie am gasit'o sub un gandac vesel care mirosea a pepene galben si care a impartit cu mine o acadea.. il chema Rumpy , dar si despre el am sa povestesc altadata pentru ca are o mare contributie la intalnirea mea cu Grigore , credeti sau nu erau neamuri indepartate, dar au petrecut copilaria impreuna, si mi'a spus ca TRAIESTE si ca el e nemuritor si ca doar ii place sa faca astfel de glume cu cei pe care ii iubeste si ca am sa inteleg eu de ce a facut asta (veti intelege si voi cand voi pofestii pe larg despere intamplarile din calatoria mea). dupa ce am terminat portia de acadea cu gust de idei bune am pronit la drum urmand sfatul lui Rumpy care zicea sa merg exact unde vreau eu si am sa il gasesc pe Grigore. Dupa o bucata de drum am ajuns intr'o zona bicolora , culorile se schimbau in functie de gandurile mele, iar ca sa pot sa vad pe unde merg trebuia sa fiu vesela. dupa ce am iesit din zona asta m'am impiedicat de un butuc imens , era de 20 de ori mai mare decat mine si avea o portita mica la baza, am incercat sa trag cu ochiul pe vizor dar nu se vedea nimic asa ca am apasat pe sonerie de vreo cateva ori si am asteptat, dupa cateva zile cineva a descuiat usa pe dinauntru, am trsarit si am vazut in usa un batranel chel si cu ochelari , era cam intuneric si avea in mana o lampa, m'a invitat inauntru.. a doua zi dimineatza m'am trezit iar palaria lui Grigore disparuse, am inceput sa plang iar din pragul usii batranelul care ma chemase in casa aseara se dovedea a fi Grigore care isi ascunse fericit chelia sub palarie. Am stat putin de vorba , i'am povestit toate peripetiile pe care le'am avut pe drumul pana la el si cu un ultim rasuflu de oboseala l'am intrebat cum ajungem acasa ? pisica ma astepta destul de ingrijorata deja si imi era teama sa nu plece sa ma caute. atunci Grigore m'a intrebat de puful de papadie pe care il aveam in buzunar si mi'a spus ca il vom folosi ca sa calatorim inapoi spre casa . Am iesit in fata usii, am dat drumul la cate o perla (nu vreau sa va spun cum s'a impotrivit buzunarul saracul cand am luat de la el perlele) ne'am agatat de ele si cat am clipit eram la mine in pat langa pisica mea ce incerca deja de o vreme sa ma trezeasca , ce vis straniu .. ma dau jos din pat si ce sa vad papucii mei rosii erau impreuna acolo, iar pe masa langa laptele pisicii felia de pepene verde si perlele imi zambeau fericite ca de buna revedere .. am iesit repede din casa si la intrarea in gradina era el chiar el, Grigore care imi trase cu ochiul si imi facuse semn sa nu spun la nimeni nimic.. Ah sa nu spuneti nici voi nimanui ce am povestit acum ..